Ctrl-Alt-Delete

Da, dupa cum ziceam ma gandeam sa inchid blogul. Si totusi, de ce nu-l inchid? Nu-l inchid pentru ca:

- inca n-am terminat tot ce aveam de spus si nu am dat tot ce puteam sa dau;
- imi place sa recitesc ceea ce am scris cu ceva timp in urma;
- ma ajuta sa imi dau seama de unde am plecat si unde am ajuns;
- faptul ca-l gazduiesc la mine acasa ma determina sa invat mai mult despre administrarea de Linux (acum ma ocup cu iptables si e al naibii de distractiv si inca mi se pare greu. Sidenote: sotia mea nu e prea incantata cand ma vede butonand)
- mai am de scris articolul despre becurile economice

N-am mai scris nimic pe aici. Nici n-am mai avut chef sa scriu, nici timp. Bine, as fi putut sa-mi fac timp, dar n-am avut chef sa-mi fac timp ca sa scriu. Si de cate ori am incercat sa scriu - iar asta s-a intamplat de muuuulte ori - am inchis pur si simplu browserul dupa ce am terminat de scris. Da, constient, voluntar, cum vreti. Probabil o sa inchid si blogul pentru ca nu isi mai justifica existenta.

Noapte buna si 1 mai fericit!

It was about time! Ctrl-Alt-Delete.ro is finally in its new "home". After more than a year things have started to change and now the technical details are being solved one by one. So, this means goodbye Linksys NSLU2. It was a pleasant experience and now it's time to move on. However this won't be the end for this small and smart device. Not at all. It will continue to serve it purpose as a low power device to connect two remote sites via VPN.

Din fericire, asa cum s-a intamplat si cu routerul, si N900-le meu a inviat din morti. La propriu. Dupa ce nu a mai pornit, ramanand la ecranul de boot in ciuda resoftarii pe care am facut-o cu flasher-ul pentru Windows, dupa ce a stat "la reparat" pana in ianuarie cand l-am luat inapoi cu verdictul "mort de-a binelea", am reusit sa-l resuscitez.

...bancul acela aparut la nici cativa ani de la Revolutie. Doi cetateni discuta la un pahar de tuica.
- Auzi mai Ioane, oare e mai bine acum sau era mai bine pe vremea lui Ceausescu?
- Apai mai Gheorghe, sa stii ca era mai bine pe vremea lui Ceausescu.
- Cum asa, ma?
- Vezi tu, pe atunci il injuram numai pe unul.

Cu ceva timp in urma povesteam despre comanda carcasei mini-ITX care ajunsese la alt pret. Si totusi... oamenii au aplicat un discount care nu a aparut pe comanda. Cand mi s-a facut factura am fost placut surprins sa descopar un "discount Black Friday", cu toate ca facusem comanda inaintea acestei date. Astfel, pretul carcasei a ajuns la 269 lei. Deci, se poate si in Romania!

Din nou. De data asta pentru ca mi-a murit telefonul. Dupa nici un an de cand am fost cei mai buni prieteni si a fost ochii si memoria mea, Nokia N900-le meu a decedat. Din pacate nu aveam backup. Abia reusisem sa-mi pun contactele in ordine si ma gandeam sa-mi fac si un backup, dar n-am mai apucat. In Rusia mi-a dat de inteles ca nu se simte prea bine, dar l-am ignorat. Ma gandeam ca a avut cateva toane si reseturile pe care le-a manifestat au fost ceva temporar.

Resoftarea n-a avut niciun efect, pur si simplu telefonul refuza sa mai porneasca si consuma bateria incercand sa boot-eze. Pierderi: aproximativ 1GB de poze si filme din ultimii doi ani (inclusiv cele transferate din vechiul telefon), toate contactele si aplicatiile, inclusiv cele platite(navigatia pentru US si Documents To Go). Am mai pierdut si ceva neuroni, desi am zis ca nu ma mai stresez, orice-ar fi. Pe de-o parte, orice se intampla cu un motiv, asa ca pana acum am tras urmatoarele concluzii:

1. Backup. Orice mediu de stocare se defecteaza la un moment dat. Nu se pune problema "daca", ci "cand". Daca momentul respectiv te-a prins "in fundul gol", n-are rost sa te agiti, sa te stresezi, vina iti apartine si foarte posibil sa nu mai poti face nimic.
2. Backup. De cate ori e necesar, cand ai adaugat poze, filme, contacte, cand faci un update de soft. Pierzi poate 95% din ce aveai. Fara backup pierzi 100%
3. Backup. Pentru linistea ta sufleteasca, e important sa stii ca daca telefonul moare, daca il pierzi sau iti este furat, undeva exista o copie a datelor tale. E bine sa o securizezi, ca sa fii sigur ca doar tu o poti accesa, chiar daca iti este furat telefonul.

In momentul de fata, ctrl-alt-delete.ro "domiciliaza" de doi ani pe un HDD Samsung SpinPoint F3. Nu exista niciun backup si daca acest HDD ar ceda, s-ar pierde tot ce este scris aici. Asta pentru ca un sistem cu 1x1TB in RAID1 sta degeaba, nici macar pornit. Ma duc sa-mi fac backup.

Două întâmplări mi-au tulburat viața și așa prea liniștită din ultima vreme, ambele povestite mai jos.

Numărul 1 sau carcasa mini-ITX

Am avut nevoie de o carcasa mini-ITX și am pus ochii pe una dintr-un mare magazin online românesc, specializat în IT. Odată cu ea am comandat și o sursă de alimentare. M-am cam hazardat în a le combina pe cele două, dar judecând după dimensiunile carcasei și ale sursei, am riscat.

După câteva zile m-am trezit cu un telefon de la un reprezentant de vânzări al respectivului magazin, care mă înștiința de faptul că nu au carcasa pe stoc și că în plus nu se potrivește cu sursa aleasă. ”Un punct în plus pentru ei” am gândit la momentul respectiv.

Luni aveam sa aflam ca va trebui sa ne mutam: D. pleaca la Rostov iar M. nu are masina si locuieste mai departe de sediul firmei, asa ca eu cu C. ne vom muta cu el. Mutarea are avantajele ei, printre care faptul ca vom plati 1500 de ruble pe noapte si fiecare va avea camera lui, asa ca acceptam. Eu sunt un pic reticent, mai ales cand vad apartamentul mic si in care era cam frig. Prima noapte am petrecut-o cu fleece-ul infasurat pe cap. In zilele urmatoare insa, vremea s-a racit si caloriferele mari instalate in fiecare camera au inceput sa dea caldura, la inceput cu timiditate, apoi din ce in ce mai hotarat.

In ziua urmatoare, dupa ce iesim de la lucru, e momentul sa parchez masina mai aproape de blocul in care stam. Profitam de ocazie ca sa facem cumparaturi si mergem la supermarketul aflat si el la cinci minute de mers pe jos, dar in directia opusa sediului firmei. In parcarea supermarketului e plin de masini, majoritatea inghesuite aproape de intrare. Caut si eu un loc liber in apropiere dar nu gasesc si atunci parchez undeva mai departe, unde nu e aproape nicio masina. Pana la urma, acasa fac asa tot timpul, ca sa minimizez sansa de a gasi pe tablarie urme de portiere de la alte masini. Si asa, am strans destule, in interval de doar patru luni de cand am noua masina. Dar aici parchez fara grijile astea, masina e inchiriata si oricum e „dotata” deja cu zgarieturi.